Ziua de maine, pentru multi dintre noi, a devenit o incerititudine. Ziua de maine, pentru cei mai multi dintre noi, e pe muchie de cutit. Ziua de maine, pentru noi, este sub zodia semnului de intrebare.
Campanie electorala... lupte intestinale... vomismente inteminabile... negocieri esuate asupra cascavalului.
Ieri seara am avut parte cu totii de boratura absoluta a ultimilor 20 de ani.
Acuz deschis pe toti cei care nu au spus nimic acum 5 ani. Au tacut chitic asteptand sa le fie servite interesele... voila... o spun deschis!
In viata mea, pana acum, nu m-am gandit sa plec din tara... ma numar, poate, printre putinii patrioti, dar a inceput sa imi fie atat de sila si de rusine, ca ma gandesc serios sa ma tirez de aici.
Vreau sa aud un plan viabil de reabilitare si revigorare economica, vreau sa ii vad pe alesi venind cu un plan... oricare... o schita, un crochiu de plan.... macar o intentie de a intocmi un plan... dar am parte, alaturi de voi, de rufe murdare, jeg, josnicie, manipulare.
Vreau sa stiu care este tinuta morala a oamenilor pe care ii votez... vreau sa stiu ca isi iubesc nevasta si copii, vreau sa stiu ca sunt oamemi echilibrati, vreau sa stiu ca au demnitate si sensibilitate... vreau, intr-un cuvant, sa-i stiu puternici ca o stanca... precum propriul meu tata.
NU pot comenta pumnul aruncat golaneste in fata unui copil....
Dar pot comenta reactia celui care a facut-o....sau nu!
Citez "nu-mi aduc aminte"....
Un tata al propriilor copii nu-si aminteste ca un baietel de langa o femeie care isi urla disperarea statea si se uita la el uimit? Un tata al propriilor lui copii zice ca poate l-a injurat si asta justifica smetia aruncata golaneste in gura unui copil?
In acest caz as vrea sa fiu orfana de tata, sincer!
vineri, 27 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)